OGLINDĂ ÎN CULORI
“Pictura este tăcerea minţii, muzica ochiului”, a spus Orhan Pamuk. Am început cu acest citat deoarece reflectă latura picturii care mie îmi place cel mai mult. Pe aceasta o poți privi îndelung, pierzându-te în detaliile și frumusețea ei, fără să ai nevoie de mai mult, sau poți încerca să o deslușești. Fiecare are o poveste proprie, iar ale mele își au și ele povestea lor. Sper ca cei care le vor vedea să reușească să elucideze măcar o parte din misterul ascuns, camuflat în linii, forme, nuanțe și palete de culori.
De ce aleg să pictez când există atâtea moduri în care mi-aș putea petrece timpul? Pentru că pictând, simt că sunt eu. Pentru că pictând, evadez de tot ce înseamnă realitate, de influențe negative și, în cazul actual, de tehnologia pe care pe mulți îi acaparează. Într-o lume banală, lipsită de autenticitate, în care pare că tindem să devenim la fel și ajungem să nu ne mai diferențiem între noi, timpul alocat picturii înseamnă nevoia de a mă regăsi, de a ieși din cotidian, visul meu.
Pictura se manifestă în realitatea mea așa cum sacrul se arată în profan, conferind vieții efemere, lumii neînțelese o valoare, o viziune nouă, o cale magică, necunoscută și nepătrunsă încă.
Bianca Ignea
clasa a X-a B