Sesiunea națională de comunicări științifice „Vasile Țifui”, cu tema „Creativitate și inovații prin medii virtuale de învățare”, a fost contextul unde digitalizarea a reunit variile domenii în care acesta se manifestă, de la cercetările farmacologice, la dobândirea de competențe lingvistice, la facilitarea interacțiunilor interpersonale și, nu în ultimul rând, la domeniul specific al inteligenței artificiale care a provocat auditoriul prin studiile prezentate de prof. Conf. dr. Adrian Iftene.

Caracterul hibrid al acesteia a permis participarea reală și virtuală a unor dascăli preocupați de noutățile implementate de sursele digitale în domeniul educației. E învățarea mult mai dinamică? Formarea deprinderilor se produce în ritmul dorit de generațiile tinere conectate la tehnologie? Mai ține omul pasul cu dezvoltarea inteligenței artificiale? Care este granița între beneficiile și eventualele pericole preconizate de updatarea succesivă și permanentă a instrumentelor digitale?

La toate aceste întrebări s-au oferit răspunsuri prin prezentările inedite, captivante ale participanților, ele fiind ecouri ale preocupărilor și intereselor reale ale lumii de azi.

Doamna prof. Claudia Dragan, de la Colegiul Național de Informatică, a deschis dialogul cu lucrarea Google Jamboard in foreign language lessons, oferind detalii în legătură cu modalitatea de a folosi această resursă în asimilarea creativă a limbii engleze. Ulterior, d-na prof. Brândușa Stan, Colegiul Național de Informatică, ne-a oferit un periplu prin diverse alte metode de asimilare a limbilor străine, metode aplicate și în experiențele Erasmus + inițiate. Lucrarea Innovative Approaches used in Teaching Foreign Languages le integrează în vederea studierii lor.

Modalitatea de creare a unui medicament nou, precum și studiile care stau la baza implementării pe piață au fost dezvăluite de Florin Constantin Enache, de la Școala doctorală UMF Carol Davila, respectiv, Școala gimnazială Happy Children Academy, prin lucrarea Metode statistice în testarea de bioechivalență a medicamentelor.

Doamna profesoară Monica-Maria Oancea, de la Colegiul Național „Gheorghe Lazăr” Sibiu, ne-a arătat cum se poate realiza un tur virtual al unei instituții publice, precum Biblioteca Universității din Sibiu și a colegiului sus-amintit, cu ajutorul aplicației https://hubs.mozilla.com, aplicație utilizată in cadrul proiectului "Built with Bits", proiect premiat la un concurs european https://pro.europeana.eu/event/built-with-bits-2-final-ceremony

Prin mediul online, doamna prof. Simona Bardan de la Liceul Tehnologic „Mihai Eminescu”, Dumbrăveni, a evidențiat descoperirile aplicate la orele de limba și literatura română prin Metode activ participive aplicate in cadrul activităţilor educaționale.

Doamna prof. Elena-Genoveva Irimia, Colegiul Național „Petru Rareș”, a oferit publicului exemple de bune practici experimentate în cadrul proiectului strategic Erasmus + Let Be Innovative And Social!, alături de elevii de la Colegiul Național de Informatică, în vederea achiziționării a două incubatoare Comen B8 Oxygen Control, beneficiar fiind maternitatea Spitalului Județean Piatra- Neamț. Elevii implicați și-au dezvoltat deprinderi sociale și antreprenoriale. Mai mult, s-au familiarizat cu etapele necesare inserării pe piața muncii prin acest proiect de antreprenoriat social.

Registrul s-a schimbat spontan prin intervenția doamnei prof. Liliana Hermineanu, de la Colegiul Național „Unirea” Focșani, care a prezentat instrumentul Voyant Tools cu aplicabilitate la disciplina limba și literatura română, devenind vizibilă accelerarea narativă prin graficele de stare.

La final, curiozitățile aduse în discuție de domnul Conf. dr. Adrian Iftene prin studiul Adaptation of Education in the Context of AI au marcat transformările generate în ultimii ani de tehnologie. Un bun exemplu ar fi acela că, deși jocul Go presupune o complexitate sporită a permutărilor pentru a învinge, iar mult timp omul a fost capabil să găsescă soluții unice, însă, în 2015, acesta a fost învins de computer. Dumnealui a subliniat capacitatea uluitoare de progres a tehnologiilor, iar discuțiile legate de Chat GPT a animat spiritele. S-a evidențiat concluzia că inteligența artificială ar trebui să ne ajute în rezolvarea unor probleme care până acum nu aveau soluții, nicidecum să fie folosită pentru a găsi ocolișuri în situații pe care omul le poate gestiona de unul singur.

Sesiunea de comunicări științifice ne-a adus mai aproape de o realitate ce se desfășoară în jurul nostru, din care componenta digitalizată nu se mai poate exclude.