CENTENARUL UNIRII BASARABIEI CU REGATUL ROMÂNIEI
(27 martie 1918 – 27 martie 2018)

          Sărbătorim zilele acestea centenarul unirii Basarabiei cu România. Unirea a fost rezultatul acțiunilor energice desfășurate de fruntașii basarabeni, în anii 1917 – 1918, într-un context internațional favorabil marcat de dezagregarea Imperiului rus și de afirmarea principiului dreptului popoarelor la autodeterminare. În fruntea luptei pentru emancipare națională și pentru realizarea unirii s-a aflat Partidul Național Moldovenesc, condus de Vasile Stroescu.

          În octombrie 1917, în contextul evenimentelor de la Petrograd, la Chișinău s-a desfășurat Congresul ostașilor moldoveni, în cadrul căruia s-a proclamat autonomia provinciei Basarabia. Motivarea acestui fapt făcea trimitere la trecutul istoric al provinciei, la considerentele de cultură națională proprie și la principiul dreptului popoarelor de a-și hotărî soarta. A fost ales un organism reprezentativ – Sfatul Țării – condus de Ion Inculeț, iar ca vicepreședinte a fost ales Pantelimon Halippa. De asemenea, s-a format un organism executiv – Consiliul Directorilor – în frunte cu Petre Erhan.

          La 2/15 decembrie 1917, Sfatul Țării a proclamat Republica Democrată Moldovenească, autonomă în componența Republicii Federative Ruse. În ianuarie 1918, bolșevicii au trecut la acțiuni violente, declanșând anarhia și amenințând cu preluarea puterii la Chișinău. În această situație, Sfatul Țării a cerut guvernului român sprijin militar pentru a pune capăt haosului. Armata română, condusă de generalul Broșteanu, a intervenit la 12 ianuarie 1918 și a restabilit ordinea în provincie. Generalul preciza că obiectivul intervenției era doar de a reinstaura ordinea și nu de a impune vreo decizie a guvernului de la Iași: „Creați-vă viața voastră cum credeți și nimeni nu se va amesteca în ea. În organizare ei noi nu vă împiedicăm.” A doua zi, guvernul bolșevic a rupt relațiile diplomatice cu România, iar tezaurul României aflat la Moscova a fost declarat confiscat.

          La 24 ianuarie/6 februarie 1918,Sfatul Țării a proclamat independența Republicii Democratice Moldovenești. După acest moment acțiunile pentru realizare unirii s-au intensificat

          La 27 martie/9 aprilie 1918, Sfatul țării a votat cu majoritate Actul unirii Basarabiei cu Regatul României, în care se afirma: „În numele poporului Basarabiei, Sfatul Țării declară: Republica Democratică Moldovenească (Basarabia) în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Dunăre, Marea Neagră și vechile granițe cu Austria, ruptă de Rusia acum o sută și mai bine de ani, din trupul vechii Moldove. În puterea dreptului istoric și dreptului de neam, pe baza principiului ca noroadele singure să-și hotărască soarta lor de azi înainte și pentru totdeauna se unește cu mama ei România.” Din cei 135 de deputați prezenți, 86 au votat în favoarea Unirii, 3 au votat împotrivă, iar 36 s-au abținut, 13 deputați fiind absenți. Citirea rezultatului a fost însoțită de aplauze furtunoase și strigăte entuziaste „Trăiască Unirea cu România!”.

          Prezent la Chișinău, la invitația Sfatului Țării, primul ministru al României, Alexandru Marghiloman, a luat act în numele regelui Ferdinand I și al poporului român de această decizie. Hotărârea adoptată la Chișinău a fost consfințită de către regele Ferdinand I prin Decretul regal din 9/22 aprilie 1918.

 

prof. dr. Mihai LOSTUN