În fiecare an, la 15 ianuarie, cultura română omagiază una dintre cele mai luminoase figuri ale culturii și literaturii române: Mihai Eminescu. Ziua Culturii Naționale nu este doar un moment festiv din calendar, ci o invitație la reflecție asupra identității noastre, asupra valorilor care ne definesc și asupra forței creatoare a limbii române, desăvârșită de poetul nepereche.
Mihai Eminescu nu este doar un nume fundamental al literaturii române, ci o conștiință culturală. Opera sa a modelat sensibilitatea românească, a îmbogățit limba și a ridicat poezia la un nivel de profunzime și muzicalitate rar întâlnit. Prin versurile sale, Eminescu a reușit să îmbine filozofia cu lirismul, natura cu iubirea, timpul cu eternitatea, oferindu-ne o viziune amplă asupra condiției umane.
Poeme precum Luceafărul, Scrisorile, Odă (în metru antic) sau Floare albastră nu sunt doar texte literare studiate în școli, ci adevărate repere spirituale. Ele vorbesc despre aspirație și sacrificiu, despre dor, despre iubire ideală și despre drama geniului într-o lume limitată. Eminescu a reușit să transforme trăirile personale în emoții universale, în care generații întregi continuă să se regăsească.
Ziua Culturii Naționale, aleasă simbolic chiar de ziua nașterii poetului, ne amintește că Eminescu nu aparține doar trecutului. El este prezent în modul în care gândim, vorbim și simțim românește. Este prezent în fiecare metaforă care caută absolutul, în fiecare reflecție asupra destinului și în fiecare încercare de a înțelege lumea dincolo de aparențe.
Dincolo de poet, Eminescu a fost jurnalist, gânditor și spirit critic, profund preocupat de soarta națiunii sale. Scrierile sale publicistice relevă un intelectual lucid, adesea incomod, care a pus adevărul și responsabilitatea civică mai presus de confortul personal. Această dimensiune a operei sale ne provoacă și astăzi să fim mai atenți la valorile autentice și la rolul culturii în societate.
A celebra Ziua Culturii Naționale înseamnă, așadar, mai mult decât a-l comemora pe Eminescu. Înseamnă a redescoperi bucuria lecturii, a respecta creația artistică, a susține educația și a păstra vie legătura cu patrimoniul nostru spiritual. Cultura nu este un lux, ci o necesitate – iar Eminescu este una dintre cele mai solide temelii ale ei.
Într-o lume grăbită, în care sensurile par uneori diluate, întoarcerea la Eminescu poate fi un act de echilibru. Versurile sale ne învață să încetinim, să contemplăm și să ne ascultăm mai atent sufletul. De Ziua Culturii Naționale, să ne amintim că identitatea noastră se clădește prin cuvinte, iar Mihai Eminescu rămâne, peste timp, unul dintre cei mai puternici creatori de sens ai spiritului românesc.
În acest context al valorizării culturii naționale, comunitatea școlară de la Colegiul Național de Informatică a marcat Ziua Culturii Naționale printr-o serie de activități menite să apropie elevii de opera și personalitatea lui Mihai Eminescu.
Elevii claselor a IX-a A și E, coordonați de doamna profesor Brîndușa Anghel, au creat afișe cu versuri scrise de mână din poeziile poetului, un gest simbolic care a evidențiat respectul pentru cuvântul scris și dorința tinerilor de a intra în dialog direct cu lirica eminesciană.
Totodată, biblioteca școlii, prin domnișoara bibliotecară Mirabela Moisă, a găzduit o expoziție de cărți dedicate lui Mihai Eminescu, reunind volume de poezie, ediții critice și studii despre viața și opera sa. Elevii de la clasele a IX-a A, C, E și F au avut astfel ocazia să descopere diversitatea interpretărilor și bogăția perspectivei critice asupra creației eminesciene, într-un spațiu care încurajează lectura și reflecția. De asemenea, a găzduit orele de limba și literatura română pentru clasele a IX-a F, profesor Raluca Dosoftei.
Atmosfera junimistă a fost reconstituită la clasele a XI-a B și a XI-a C de către doamna profesor Carmen Zaharescu, prin raportare la texte care configurează translația, de la eul biografic, la cel artistic, surprinsă în viziunea contemporanilor: „Eminescu și poeziile lui” de Titu Maiorescu, „În Nirvana” de I.L. Caragiale sau chiar în romanul actual „Titu Maiorescu- confesiunile unui stoic” de Adrian Jicu. Imaginea apare în lentile variate, dar autentifică adevărata complexitate a poetului cu o forță creatoare excepțională, comparabilă cu marii romantici europeni; a unui spirit profund, metafizic, preocupat de temele grave ale existenței; a unui geniu fragil, prins între luciditate și suferință.
Au fost organizate ore dedicate poetului, în cadrul cărora profesorii de română și elevii de la diverse clase au discutat despre semnificația operei sale, au analizat poezii reprezentative și au reflectat asupra actualității mesajului eminescian. Astfel, doamnele profesor Lucica Horhogea și Teodora Hulpoi, precum și domnul profesor Marius Țepeș au transfomat orele de literatură într-un omagiu adus marelui poet.
Aceste activități au demonstrat că Eminescu rămâne un reper viu al culturii române, capabil să inspire și să provoace gândirea tinerelor generații.
